" Traditii si obiceiuri specifice solstitiului de vara "
Miezul verii (Midsummer) a fost o dintotdeuna o perioada de reajustare a calendarelor solare si selenare, dand prilejul, in consecinta, unor festivaluri dedicate atat focului cat si apei. Dragonul, simbolizand haosul din care apare viata si reintoarcerea catre haos prin moarte, este o creatura specifica atat focului cat si apei, care a devenit, in unele culturi, o metafora a anului.
Pentru celti, anul nou incepea atunci cand vechiul dragon era ucis si aparea un alt, nou dragon. Druizii, preotii din regiunile celtice, sarbatoreau Alban Heruin ("Lumina tarmului"), solstitiul de vara, situat la jumatatea intervalului de timp dintre echinoxul de primavara (Albam Eiler, "Lumina pamantului") si echinoxul de toamna (Alban Elfed, "Lumina apei").Acest festival al miezului de vara celebra apogeul Luminii, simbolizat uneori prin incoronarea "Regelui Stejar", zeul cresterii anului. Numit si "Litha" sau "Ziua miezului de vara", solstitiul de vara era celebrat in mod traditional prin ospete in paduri, jocuri si mari focuri de tabara.
In China antica, ceremonialul solstitiului de vara consta dintr-o sarbatoare dedicata pamantului, fortei feminine si pricipiului Yin.In mod complementar, solstitiul de iarna era rezervat sarbatoririi cerurilor, fortei masculine si principiului Yang.
In vechea Galie, celebrarea solstitiului de vara era denumita "Sarbatoarea lui Epona", dupa numele unei zeite a cailor (portretizata ca o femeie calarind o iapa), personificand fertilitatea, independenta si agricultura.
Stravechii pagani din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sarbatoreau solstitiul de vara cu focuri de tabara.Noaptea solstitiului era specifica festivalurilor focului si magiei de dragoste, oracolelor iubirii si divinatiei. Se credea ca lanurile de cereale se vor inalta la fel de mult ca si inaltimea la care sareau peste foc cuplurile de indragostiti.Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele isi ghiceau viitori soti si, prin aceleasi mijloace, erau alungati demonii si spiritele rele. O alta functie a focurilor de tabara era aceea de a stimula energia soarelui, astfel incat aceastaa sa ramana puternica de-a lungul restului verii, garantand obtinerea unor recolte bogate.
In Roma antica, festivalul Vestalia, dintre 7 iunie si 15 iunie, era dedicat zeitei romane a caminului, Vesta. In aceasta perioada femeile maritate aveau voie sa intre in templul zeitei, in restul anului el putand fi frecventat numai de fecioarele vestale.
In stravechea Suedie, un arbore al miezului de vara era inaltat si decorat in fiecare asezare. Satenii dansau in jurul lui, iar fetele si femeile se imbaiau intr-un rau, ritual avand menirea de a aduce ploaia peste campuri.
Desi ritualurile legate de miezul verii au fost diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par sa se regaseasca in majoritatea culturilor. Solstitiul de vara era o vreme a purificarii prin apa si foc, un timp cand practicile magice deveneau potente, iar spiritele pamantului si cerului paseau printre oameni. Puteau fi gasite comori imbelsugate in aur, semnalate de flacarile vrajite aparute in ajunul "miezului de vara", iar zanele si vrajitoarele erau mai prezente decat in orice alta perioada a anului. Focurile alimentate cu oase sau gunoaie erau aprinse in speranta alungarii dragonilor sau spiritelor care puteau contamina apele fantanilor. Peste campuri erau purtate torte in scopul indepartarii bolilor din grane, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni fapturi asemanatoare vampirilor, care isi faceau culcus intre coarnele lor. Uneori, o roata aprinsa, reprezentand soarele, era rostogolita de pe un deal, focuri mari fiind aprinse la raspantii sau la marginea apelor statatoare.
In tarile europene, dupa convertirea la crestinism, s-a inradacinat traditia sarbatoririi zilei Sfantului Ioan Botezatorul in ziua de 24 iunie. Daca alti sfinti sunt celebrati in ziua mortii lor, Ioan Botezatorul este omagiat in ziua nasterii lui. Aceasta sarbatorire este fixata la cateva zile dupa solstitiul de vara, asemeni cum Craciunul a fost stabilit la cateva zile dupa solstitiul de iarna. Se spune ca asa cum Ioan l-a precedat pe Isus, la fel solstitiul de vara il anunta pe cel de iarna.
La romani, solstitiul de vara este apropiat si legat de sarbatoarea Sanzienelor, marcata, la fel ca si nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, de ziua de 24 iunie. Avand, pare-se, la origine un cult al zeitei Diana, Sanzienele sunt fapturi magice, aeriene si silvice, care isi fac aparitia pe pamant in noaptea dintre 23 si 24 iunie si au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum si insusiri de leac florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor. Considerate, in general, drept niste zane bune, ele genereaza si efecte adverse, pentru a-i pedepsi pe oamenii pacatosi. Noaptea de Sanziene este inconjurata de o aura de mister si magie, fiind favorabila vrajilor si descantecelor de dragoste. Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, in cazul in care erau gasite dimineata acoperite de roua.Florile culese de Sanziene, asezate sub perna in noaptea din 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete sa isi vada in vis viitorul sot.
"Farmece, vraji si ritualuri"
Eveniment marcat in fiecare an in jurul datei de 21 iunie, solstitiul de vara este, se pare, favorabil unor magii puternice, care isi pot pune amprenta pozitiva asupra unor schimbari din dragoste, prosperitate sau sanatate. Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului. Inca din antichitate, se credea ca magia practicata in timpul solstitiului de vara are darul de a materializa dorinte sau aspiratii aparent imposibile.
Desi o sarbatorire consacrata revenirii soarelui, solstitiul de vara era si un prilej de gasire si folosirei a apei magice. Imbaierea in lacuri sau rauri avea un efect curativ, dar constituia si un ritual de renastere. In unele regiuni, spalatul cu roua adunata in ajunul solstitiului reprezenta o practica magica de frumusete, iar in altele, imbaierea in apa cu ierburi din noaptea solstitiului reprezenta o cura de refacere a sanatatii si vigorii.
Talismanul de aur
Un ritual specific solstitiului de vara consta in transformarea unei bijuterii de aur intr-un talisman norocos. Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent daca este un inel, o moneda sau pandativ.
Cu o zi inainte de solstitiu, bijuteria este amplasata intr-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavanda, musetel, sunatoare).Aceste ierburi, ce pot fi alese in functie de inspiratie, reprezinta elementul pamant.
In zorii zilei solstitiului de vara, se scoate obiectul de aur dintre ierburi, dupa care este cufundat rapid intr-un vas cu apa curata si este trecut cu iuteala prin flacara unei lumanari galbene sau aurii. In acest fel, bijuteria este purificata cu elementul focului. Cu flacara de la lumanare, se da foc ierburilor uscate din vas, lasandu-le sa arda si sa isi imprastie aromele.
De la mijlocul zilei si pana la apus, se lasa obiectul de aur intr-un loc sigur de afara, astfel incat sa fie sub lumina soarelui. Seara din ziua solstitiului este timpul potrivit pentru a infuza norocul si energiile pozitive in bijuteria de aur. Ea se tine strans intr-o mana, iar practicantul magiei isi inchide ochii si se concentreaza asupra dorintei cele mai arzatoare., apoi isi pronunta dorinta cu glas tare, de 3 ori.
La final, se recita urmatoarele cuvinte : "Fii vrajit si legat, cu noroc, dragoste si lumina ; belsugul sa se reverse si energiile sa straluce.Asa sa fie".
Pentru a-si manifesta eficienta, obiectul de aur trebuie sa fie mereu purtat sau tinut aproape de catre posesor.
Un farmec de dragoste din perioada solstitiului
Acest ritual de dragoste, de sorginte Wicca, necesita urmatoarele obiecte: petale de trandafir, un cristal de cuart roz, un cristal transparent de cuart, un cristal albastru de cuart, un smarald, o piatra de jad, una de granat, si un chihlimbar.
Se ia in mana stanga cuartul transparent si se rosteste :"Fie sa primesc si sa daruiesc dragoste la fel de pura ca si prima zapada".
Se lasa jos cristalul de cuart transparent si se apuca in mana stanga cuartul albastr, spunandu-se :"Fie sa primesc si sa daruiesc o dragoste la fel de senina ca si apele linistite."
Se renunta la cristalul de cuart albastru si se ia in mana stanga piatra de jad, apoi se spune :"Fie sa primesc si sa daruiesc o dragoste la fel de calda ca si lumina soarelui".
In locul jadului, se cuprinde cu mana stanga piatra de smarald si se pronunta :"Fie sa primesc si sa daruiesc o dragoste la fel de puternica ca si stejarul."
Se aseza jos smaraldul si se ia in mana granatul, apoi se rosteste :"Fie sa primesc si sa daruiesc o dragoste la fel de stralucitoare ca si focul."
Se procedeaza la fel cu chilimbarul, spunandu-se :"Fie sa fiu deschisa catre dragoste, iar dragostea mea sa imi apere iubitul."
Dupa aceea, se cuprinde in mana stanga cuartul roz, rostindu-se :"Fie sa fiu mereu cuprinsa de dragoste, la fel cum imi inconjor cu dragoste iubitul."
Se saruta de 3 ori cristalul de cuart roz si, dupa ce se aduna la un loc toate pietrele si petalele de trandafir, se spune :
"Dragostea mea este puternica si este in preajma a tot ce fac,
Intotdeuna voi avea dragostea de care am nevoie,
Dragostea este prezenta in tot ce fac."
Pietrele si petalele sunt cuprinse apoi cu ambele maini, in timp ce practicantul ritualului se concentreaza asupra identificarii cu dragostea. Se scutura in maini pietrele de 3 ori, si se aseaza, impreuna cu cateva petale de trandafir, intr-un saculet.Daca acest ritual a avut loc intr-o incapere, restul de petale trebuie risipite afara, astfel incat sa fie purtate de vant si sa intensifice dragostea.
La fiecare aparitie a Lunii pline, se scot pietrele din saculet si se cuprind in maini. Daca ritualul a fost facut cu un pandativ de cuart roz, acesta trebuie sa fie purtat de catre posesor.
Copyright (c) diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Echinoxul de primavara - Traditii si simbolism
Noaptea Sfantului Andrei - Vraji, farmece si superstitii de maritis
Dictionar de vrajitorie magie (Wicca) online de la A la Z http://www.diane.ro/rss.xml http://www.diane.ro/feeds/posts/default?alt=rss
http://www.diane.ro/atom.xml
http:/diane.ro/feeds/posts/default?orderby=updated